MESAJELE VIDEO ȘI AUDIO SUNT INTEGRATE MAI UȘOR DE PUBLICUL-ȚINTĂ. LE FOLOSIȚI?

Ajungeți la clienții dumneavoastră prin mesaje video sau audio într-o limbă străină? V-ați gândit vreodată cum se realizează dublarea sau subtitrarea unui film?

Deși totul pare să fie „by default”, în spatele ecranului sunt tehnici și proceduri care asigură un mesaj unitar care să ajungă unde, și mai ales, cum trebuie.

Noi știm cum… pentru că este parte din profesia noastră … și ne-am spus că ar fi interesant și chiar semnificativ să vă informăm, astfel încât să puteți alege, în cunoștință de cauză, opțiunea potrivită scopului vizat.

Serviciile lingvistice pentru conținutul audiovizual sunt extrem de diversificate și acest lucru se datorează atât diversității publicului, cât și varietății utilizării acestora.

Abordarea modului de lucru ține cont de context, respectiv de caracteristicile audienței, de scopul urmărit, de caracteristicile tehnice, platforma pe care se lucrează, șamd.

Spre exemplu, persoanele cu deficiențe auditive beneficiază de așa numita „subtitrare SDH”, în care sunt redate toate sunetele non-verbale, identitatea personajelor și caracteristicile vocii pentru a îmbunătăți astfel experiența vizionării. Pentru persoanele care nu pot citi (de ex. animațiile pentru copii) se folosește dublarea, iar pentru a face accesibil conținutul clipurilor educaționale sau cu un grad ridicat de informație, fără a distrage atenția de la imagini, se folosește voice-overul.

În continuare sunt descrise principalele 5 tipuri de servicii lingvistice pentru fișierele multimedia, astfel încât să aveți reperele necesare unei alegeri informate.

Servicii intralingvistice (în limba sursă)

  1. Transcrierea, respectiv procesul de rescriere în limba-sursă (limba originală) a discursului dintr-un fișier audio sau video sub forma unui text cursiv.

Tipuri de transcriere

Există două tipuri de transcriere:

  • transcrierea standard, în care discursul este simplificat – prin eliminarea interjecțiilor, a repetițiilor – pentru a asigura cursivitatea frazelor;
  • transcrierea SDH (pentru persoanele cu deficiențe de auz), în care discursul este rescris cuvânt cu cuvânt, redând toate sunetele non-verbale (Hmm, Ups!…), caracteristicile vocii (tonul, volumul etc.) sau chiar identitatea personajelor.

Contexte de utilizare

– pentru a facilita înțelegerea conținutului de către persoanele cu deficiențe auditive;

– pentru a facilita înțelegerea atunci când conținutul audio are o calitate slabă (ex. reportaje, înregistrări cu zgomot de fundal, conversații telefonice, interviuri etc.);

– pentru a facilita înțelegerea conținutului de către persoanele care nu stăpânesc limba originală;

– pentru a genera un fișier ce poate fi tradus ulterior în alte limbi.

  1. Captioningul (transcrierea sincronizată)

= procesul de rescriere în limba-sursă (limba originală) a discursului dintr-un fișier audio sau video sub forma unui text împărțit pe subtitluri, incluzând timpii de intrare și de ieșire ai subtitlului, pentru a sincroniza textul cu conținutul video. Cel mai adesea, transcrierea sincronizată este afișată în partea de jos a unui clip video.

Captioningul crește vizualizările
cu
7-40%

Tipuri de captioning

Ca și în cazul transcrierii, d.p.d.v. al procesului de transcriere, captioningul poate fi de două tipuri:

  • captioning standard, în care discursul este simplificat – prin eliminarea interjecțiilor, a repetițiilor – pentru a asigura cursivitatea enunțurilor;
  • captioning SDH (pentru persoanele cu deficiențe auditive), în care discursul este rescris cuvânt cu cuvânt, redând toate sunetele, interjecțiile și caracteristicile vocii (ton, volum etc.).

În plus, fișierul de captioning:

  • poate fi utilizat ca resursă separată ( CC – Closed Captioning) în format .srt, .ass, .sbv etc.;
  • poate fi inserat permanent în clipul video printr-un proces numit „ardere” (eng. OC – Open Captioning).

Contexte de utilizare

  • drept instrument de optimizare SEO a paginilor cu conținut video;
  • pentru reținerea și învățarea unei limbi străine, prin sincronizarea pronunției cu scrierea fonetică (cursuri de formare, clipuri educaționale etc.);
  • pentru a facilita înțelegerea conținutului de către persoane cu deficiențe auditive (filme, clipuri de prezentare etc.);
  • pentru a facilita înțelegerea conținutului de către persoanele care nu stăpânesc limba originală;
  • pentru a genera un fișier ce poate fi tradus ulterior în alte limbi.

Servicii interlingvistice (traducere în alte limbi)

  1. Subtitrarea

= procesul de traducere într-o altă limbă (diferită de limba-sursă) a discursului dintr-un fișier audio sau video sub forma unui text împărțit pe subtitluri, incluzând timpii de intrare și de ieșire ai subtitlului, pentru a sincroniza textul cu clipul video.

Tipuri de subtitrare

Ca și în cazul transcrierii, d.p.d.v. al procesului de subtitrare, aceasta poate fi de două tipuri:

  • subtitrare standard, în care discursul este redat cât mai fluent posibil, eliminând informațiile neesențiale sau redundante;
  • subtitrare SDH (pentru persoanele cu deficiențe auditive), în care sunt redate toate sunetele non-verbale, identitatea personajelor, caracteristicile vocii, pentru a îmbunătăți experiența vizionării.

În plus, d.p.d.v. al codării subtitrării, aceasta poate fi:

  • softsub/ Closed Subtitle , însemnând că subtitrarea va fi exportată ca fișier separat (.srt, .ssa, .sbv etc.), dar care poate fi rulat împreună cu clipul video în programe specifice de rulare a fișierelor multimedia (VLC, Windows Media Player etc.);
  • hardsub/ Open Subtitle, însemnând că subtitrarea va fi „lipită” permanent pe clipul video printr-un proces numit „ardere”.

Contexte de utilizare

  • drept instrument de optimizare SEO a clipurilor video;
  • pentru a face conținutul accesibil non-nativilor (ex. filme, interviuri, conferințe etc.);
  • pentru a disemina clipuri cu conținut predominant informativ (clipuri tehnice, discursuri etc.);
  • pentru a genera un fișier pe baza căruia să se realizeze ulterior voice-overul sau dublarea unui clip.
  1. Voice-over

= reînregistrarea sonoră a discursului dintr-un clip video într-o limbă diferită de cea a clipului original, sub formă de narațiune. Voice-overul redă mesajul doar din punct de vedere informativ, nu și emoțional (omite redarea caracteristicilor vocii – intonația, volumul, pauzele de vorbire etc.), nefiind sincronizat cu mișcările buzelor personajelor și fiind suprapus peste conținutul audio original (ascultătorul poate auzi pe fundal limba-sursă).

Contexte de utilizare

  • pentru a face accesibil conținutul clipurilor educaționale sau cu un grad ridicat de informație, fără a distrage atenția de la imagini (prezentări medicale, tehnice etc.);
  • pentru a face accesibile clipurile destinate persoanelor care nu pot citi;
  • pentru a face accesibil conținutul unor clipuri în care vocea originală este importantă. Voice-overul se aude cu o întârziere de câteva secunde, pentru ca ascultătorul să își facă o impresie despre vocea originală și emoția vorbitorului (ex. discursuri politice, conferințe, reportaje, interviuri etc.).
  1. Dublarea

= înlocuirea coloanei sonore a unui clip video într-o limbă diferită de cea a clipului original, prin utilizarea vocii unuia sau mai multor actori, mimând caracteristicile vocii originale și fiind sincronizat cu discursul audio original. Dublarea necesită mult talent actoricesc, pentru a imita cât mai fidel tonalitatea și emoția vocilor originale și pentru a nu lăsa impresia că acestea ar fi dublate.

Tipuri de Dublare

În funcție de gradul de sincronizare a sunetelor cu mișcarea buzelor din clip, distingem 2 tipuri de dublaj:

  • dublare prin înlocuire vocală: coloana sonoră este sincronizată cu imaginea, dar nu recreează textul astfel încât sunetul să corespundă mișcării buzelor.
  • dublare prin sincronizarea sunetului cu mișcarea buzelor (sau lip-syncronisation). De exemplu, prin tehnica de înlocuire vocală, „or” ar putea fi tradus ca „sau”, însă la dublarea cu lip-sync, „or” va fi tradus ca „ori”, pentru a mima mișcarea de rotunjire a gurii pentru pronunțarea sunetului „O”.

Contexte de utilizare

  • pentru a face accesibile clipurile destinate persoanelor care nu pot citi (de ex. animațiile pentru copii);
  • pentru a face accesibile clipurile creative sau cele în care imaginea joacă un rol important, iar subtitrarea ar distrage atenția de la elementele vizuale (reclame, animații, filme, emisiuni TV etc.);
  • pentru a promova utilizarea limbii materne în contextul globalizării lingvistice.
WhatsApp Icon
Phone Icon